Apus: Eseu filosofic

WWW.CORESI.NET
Free sample

„Apus” poate fi considerat, cel mai probabil, un sistem filosofic, în ciuda lipsei declarate a oricăror pretenții de a oferi concluzii spectaculoase, nemaivăzute, și explicații definitive, edificatoare, așa cum îi stă bine, de regulă, unei asemenea inițiative. Lucrarea prezintă o descriere destul de schematică a modului în care umilul autor a reușit să își reprezinte realitatea înconjurătoare după treizeci și unu de ani de viață și aproximativ douăzeci și cinci de rumegare intelectuală destul de haotică și lipsită de consecvență și coerență. Principala caracteristică a acestui sistem de gândire pe care îl propun este omniprezența unei puternice teme fundamentale, în jurul căreia este construit și care susține pe deplin greutatea întregului edificiu: astronomia. Universul fizic, cel pe care ni-⁠l prezintă și descrie știința modernă, reprezintă punctul de plecare al filosofiei noastre dar și destinația sa finală. Orice opinie și speculație prezentă în text, indiferent de subiectul la care se referă, își are rădăcinile înfipte adânc în conștientizarea atotputerniciei Universului și în viziunea pragmatică asupra acestuia pe care metoda științifică și rațiunea pură deopotrivă ne îndeamnă să o adoptăm. Pentru a aduce filosofia cu picioarele pe pământ trebuie, paradoxal, să ne avântăm în spațiul cosmic și să luăm în considerare acest Univers vizibil care tronează deasupra existențelor noastre. Nicio investigație filosofică nu poate fi luată în serios dacă nu se raportează la această entitate copleșitoare care domină realitatea – ba chiar se suprapune realității, identificându-⁠se cu ea. Nu putem nega prioritatea aspectelor care privesc peisajul uman imediat, dar nu avem nicio șansă de a le înțelege și corecta dacă nu ne calibrăm în prealabil gândirea luând în calcul și realitatea deloc familiară și intuitivă a Cosmosului. / Alexandru Zamfir /


Read more
Collapse

About the author

Alexandru Zamfir s-a născut în anul 1988 în București și a știut dintotdeauna că va deveni, cândva, scriitor. Așteptând cu răbdare maturitatea intelectuală și încolțirea semințelor plantate în timpul vremurilor tulburi ale naivei tinereți, autorul a început să lucreze la debutul său editorial cu puțin timp înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani. Rezultatul, „Apus”, s-a conturat a fi o sinteză a ideilor filosofice și a viziunilor despre existență acumulate în deceniul anterior. Principalele influențe în domeniu sunt Carl Sagan, Eugen Ionescu sau Albert Camus. Pe lângă preocupările literare, Alexandru Zamfir este membru al unor proiecte muzicale locale, intitulate „Decomposing Black”, „Flesh Rodeo” și „Mountains On My Back”. Este, de asemenea, pasionat de cinematografie, Stanley Kubrick având o mare influență asupra concepției sale despre lume, și de astronomie, urmărind în permanență misiunile robotice și umane aruncate către Univers de era spațială, cu care este deosebit de recunoscător să fie contemporan.


Read more
Collapse
Loading...

Additional Information

Publisher
WWW.CORESI.NET
Read more
Collapse
Pages
537
Read more
Collapse
Read more
Collapse
Best For
Read more
Collapse
Language
Romanian
Read more
Collapse
Genres
Philosophy / Epistemology
Philosophy / General
Read more
Collapse
Content Protection
This content is DRM protected.
Read more
Collapse

Reading information

Smartphones and Tablets

Install the Google Play Books app for Android and iPad/iPhone. It syncs automatically with your account and allows you to read online or offline wherever you are.

Laptops and Computers

You can read books purchased on Google Play using your computer's web browser.

eReaders and other devices

To read on e-ink devices like the Sony eReader or Barnes & Noble Nook, you'll need to download a file and transfer it to your device. Please follow the detailed Help center instructions to transfer the files to supported eReaders.
Sunt un străin în această lume…

Sunt un poet care versifică proza şi care compune în proză ceea ce versifică viaţa.

Din acest motiv, sunt un străin şi voi rămâne un străin până când aripile albe şi frăţeşti ale morţii mă vor duce înapoi acasă, în frumoasa mea ţară.

Acolo, unde sălăşluiesc lumina, pacea şi înţelegerea, îi voi aştepta pe ceilalţi străini care vor fi salvaţi din această lume meschină şi întunecată de capcana amicală a timpului.

Există o mână de suflete în această lume care pare să nu aparţină acestui pământ, dar care a fost probabil deviată de la traiectoria ei pe drumul spre o altă planetă, spre o altă lume.

Khalil Gibran

Khalil Gibran, scriitor si pictor, s-a născut la 6 ianuarie 1883 la Bsharri, un oraş din munţii de nord ai Libanului. A învățat la Beirut, la Boston, la Paris. A locuit în ultimii ani de viață la New York unde moare în 1931.

Lucrarea Profetul, tradusă în peste 110 limbi, îl plasează pe Gibran după Shakespeare și Lao Zi în topul vânzărilor de poezie (The New Yorker - 2007). Profetul, una din cărțile îmbrățișate de contra-cultura anilor ’60 este, aparent, și foarte răspândită în penitenciarele din Statele Unite ale Americii. The New Yorker scria în 2007 că pasaje din carte au fost recitate la numeroase nunți și înmormântări, iar fragmente apar în lucrări din cele mai surprinzătoare domenii: educație, tulburări de somn, artă și psihologie.

Editura Amalgama vă oferă în această ediție fragmente din Profetul — Grădina profetului — Nisipul şi spuma — Cugetările maestrului.

 Cartea "Romanul existenţialist postbelic: Marin PREDA, Augustin BUZURA, Nicolae BREBAN" urmăreşte formarea unei grile a filosofiei existenţialiste de sorginte europeană şi aplicarea ei în romane româneşti din perioada postbelică, pentru a demonstra, uneori refugiul scriiturii către idei existenţialiste, fără a se clama sorgintea lor. Existenţialismul în romane ale lui Marin Preda, Augustin Buzura sau Nicolae Breban îşi face apariţia utilizând un culoar care respecta rigorile cenzurii, dar şi cerinţele cititorilor dornici de literatură. Se găsesc, astfel, influenţe ale marilor scriitori existenţialişti care merită studiate la suprafaţă, în condiţiile în care valorificarea noţiunilor existenţialiste preluate din opera lui Sartre, fie ea filozofică sau literară, ori din scrierile lui Camus sau din opera insolită a lui Kafka nu poate fi negată. Nu se putea susţine că trăim într-o societate absurdă, pentru că regimul comunist trebuia să reprezinte orânduirea perfectă. Cenzura nu a permis să se scrie despre o societate care corupe oamenii, îi transformă şi, în cele din urmă, în termenii lui Augustin Buzura, le provoca o moarte psihică, dar se putea scrie despre o religie nouă care, însă, întrona o altă lume, pervertindu-i pe oamenii vechi. Nu era voie, într-o anumită perioadă, să se scrie despre situaţii limită pentru care elemente din „societatea perfectă‖ erau de vină şi s-a găsit culoarul situaţiilor limită generate de existenţa dintr-o zonă socială care trebuia reformată. Compromisurile făcute uneori regimului comunist şi aparatului său de propagandă au menirea de a evidenţia şi mai mult caracterul existenţial al ideilor care se desprind, aproape firesc, din romanele studiate.
©2020 GoogleSite Terms of ServicePrivacyDevelopersArtistsAbout Google|Location: United StatesLanguage: English (United States)
By purchasing this item, you are transacting with Google Payments and agreeing to the Google Payments Terms of Service and Privacy Notice.