Manifest. Va fi revoluție!: Criza mondială, apusul capitalismului și noua eră

editor - c.e.oprescu
9

 Capitalismul, ca sistem socio-economic, a creat lumea modernă. Mecanismul prin care a dărâmat feudalismul, a fost de tip doctrinar-liberal, a creat statele naționale și libertatea opțiunilor, care s-a răsfrânt asupra economiei, generând libertatea piețelor și a deciziei. Capitalul, libertatea lui de plasare și asumarea riscului, au dezvoltat capitalismul timp de două sute de ani. Dar, pe plan mondial, a început să funcționeze un mecanism de grup, pentru extinderea și protecția propriilor interese.

Globalizarea, procedura impusă de grup, a dus la distrugerea pieței libere prin decizia unică, încercarea afacerii perfecte (risc zero) pentru sistemul financiar-bancar, înăsprirea controlului populației, distrugerea doctrinelor și înlocuirea politicii locale prin execuția deciziei grupului dominant.

Odată cu globalizarea, mecanismul capitalismului s-a gripat, apoi s-a blocat și nu mai poate fi reparat. Economia se blochează iar întregul sistem socio-economic intră în colaps. Este nevoie de un salt, o revoluție spre o nouă eră, un nou concept social-economic. Comunionismul este noua eră, iar implicarea noastră poate determina forma lui, globalist sau umanist.

Read more
Collapse

About the author

 Dicționarul Explicativ al Limbii române   dexonline.ro

Read more
Collapse
3.2
9 total
Loading...

Additional Information

Publisher
editor - c.e.oprescu
Read more
Collapse
Published on
Jan 1, 2009
Read more
Collapse
Pages
224
Read more
Collapse
Read more
Collapse
Read more
Collapse
Language
Romanian
Read more
Collapse
Genres
Literary Criticism / Subjects & Themes / Politics
Philosophy / Movements / Humanism
Philosophy / Political
Political Science / Commentary & Opinion
Political Science / Essays
Political Science / General
Political Science / Globalization
Political Science / History & Theory
Political Science / Political Freedom
Political Science / Political Process / General
Social Science / Future Studies
Read more
Collapse
Content Protection
This content is DRM protected.
Read more
Collapse
Read Aloud
Available on Android devices
Read more
Collapse

Reading information

Smartphones and Tablets

Install the Google Play Books app for Android and iPad/iPhone. It syncs automatically with your account and allows you to read online or offline wherever you are.

Laptops and Computers

You can read books purchased on Google Play using your computer's web browser.

eReaders and other devices

To read on e-ink devices like the Sony eReader or Barnes & Noble Nook, you'll need to download a file and transfer it to your device. Please follow the detailed Help center instructions to transfer the files to supported eReaders.
 Ediţia a doua

O introducere în conceptele interdependente despre corupţie, globalizare prin instituţiile financiare internaţionale, şi neocolonialism înţeles ca exploatarea resurselor şi materiilor prime a ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare de unele mari corporaţii multinaţionale.
 
 Corupţia este atât o cauză majoră cât şi un rezultat al sărăciei în întreaga lume. Ea apare la toate nivelurile societăţii, de la autorităţile locale şi naţionale, la societatea civilă, sistemul judiciar, întreprinderile mari şi mici, unităţile militare, etc. Corupţie sistemică (sau corupţia endemică) este corupţia, care se datorează în primul rând punctelor slabe ale unei organizaţii sau proces. Aceasta poate fi contrastată la funcţionarii sau agenţii individuali corupţi din cadrul sistemului. Factorii care încurajează corupţia sistemică includ stimulente contradictorii, puteri discreţionare, puteri de monopol, lipsa de transparenţă, salarii mici, şi o cultură a impunităţii. printre actele specifice de corupţie se numără luarea de mită, şantaj, şi deturnarea de fonduri, într-un sistem în care corupţia devine regula mai degrabă decât excepţia.
 
 Neocolonialismului este practica de utilizare a capitalismului, globalizării, şi a forţelor culturale, pentru a controla o ţară, în locul unui control direct militar sau politic. Un astfel de control poate fi economic, cultural, sau lingvistic. Societăţile corporative care aparţin culturii impuse pot pătrunde mult mai uşor pe pieţele din aceste ţări. Astfel, neocolonialismului este rezultatul final al unor interese de afaceri sau geopolitice se obţine prin deformarea culturii ţărilor colonizate.
 
 În urma unei ideologii cunoscut sub numele de neoliberalism, şi răspândită de instituţii financiare similare, cunoscută sub numele de "Consensul de la Washington", au fost impuse politici de ajustare structurală pentru a se asigura de rambursarea datoriilor şi restructurarea economică. Dar, în realitate s-a cerut ţărilor sărace să-şi reducă cheltuielile cu sănătatea, educaţia şi dezvoltarea, făcându-se o prioritate din rambursarea datoriilor şi a altor politici economice favorizante pentru ţările dezvoltate.Practic, FMI şi Banca Mondială au cerut ţărilor sărace să reducă nivelul de trai al populaţiei.
 
 Corupţia, crimele de stat corporativ, şi crima organizată, sunt oricum considerate atât crime internaţionale cât şi crime de stat la nivel naţional. În cele mai multe cazuri crima de stat este considerată ca aplicabilă atunci când statul se implică direct în secretomania excesivă şi acoperirea unor activităţi ilegale, dezinformarea, şi o evidenţă financiară superficială sau chiar incorectă (care încurajează evaziunea fiscală în cazul unora din oficialii guvernamentali), reflectănd adesea interesele doar a anumitor clase sociale şi interese de grup, şi încălcând astfel drepturile omului.

Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins.
 
 Cuvinte cheie: Isaac Newton, Robert Hooke, legea gravitației, prioritate, plagiat
 
 CUPRINS
 
 Abstract
 Introducere
 Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale
 Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale
 Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale
 Apărarea lui Newton
 Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani
 Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton
 Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke
 Concluzii
 Note
 Bibliografie
 
 DOI: 10.13140/RG.2.2.22061.38888
  
©2019 GoogleSite Terms of ServicePrivacyDevelopersArtistsAbout Google|Location: United StatesLanguage: English (United States)
By purchasing this item, you are transacting with Google Payments and agreeing to the Google Payments Terms of Service and Privacy Notice.