Gata, Niciodată, Acum

amalgama
82

E ste uimitor cum atât de puține cuvinte îți pot dezvalui un om și lumea lui. Și nu mai puțin uimitoare este sinceritatea uneori brutală a poeziei.

“Gata, Niciodată, Acum” este un exercițiu de sinceritate, acces nelimitat printre ganduri și întrebări cât pentru o viața de om.

Read more
Collapse
3.3
82 total
Loading...

Additional Information

Publisher
amalgama
Read more
Collapse
Published on
Dec 4, 2014
Read more
Collapse
Pages
40
Read more
Collapse
ISBN
9786068679075
Read more
Collapse
Read more
Collapse
Read more
Collapse
Language
Romanian
Read more
Collapse
Genres
Poetry / European / General
Read more
Collapse
Content Protection
This content is DRM free.
Read more
Collapse
Read Aloud
Available on Android devices
Read more
Collapse

Reading information

Smartphones and Tablets

Install the Google Play Books app for Android and iPad/iPhone. It syncs automatically with your account and allows you to read online or offline wherever you are.

Laptops and Computers

You can read books purchased on Google Play using your computer's web browser.

eReaders and other devices

To read on e-ink devices like the Sony eReader or Barnes & Noble Nook, you'll need to download a file and transfer it to your device. Please follow the detailed Help center instructions to transfer the files to supported eReaders.
Windows between Worlds. Poems

This book is in Romanian. It is the latest poetry volume of the greatly appreciated Romanian poet Iustin Moraru, member of The Writers’ Union of Romania.

Această ediţie a cărţii este publicată special pentru românii din diaspora.
Citiţi cărţi în limba română! Veţi fi mai aproape de casă, de ţară.
Comandaţi ediția tipărită a acestei cărți de pe site-ul Amazon corespunzător ţării în care locuiţi şi nu veţi plăti transportul internaţional.

Ferestre între lumi reafirmă forţa înzestrării poetice a lui Iustin Moraru, unul dintre fondatorii revistei Echinox din Cluj-Napoca şi unul dintre modelatorii curentului literar cu acelaşi nume.
Criticul Dan Cristea ne prezintă astfel poezia lui Iustin Moraru:

Iustin Moraru nu seamănă, în limbaj şi în felul în care scrie, cu niciun poet notabil de azi. Poet al ideii, el îşi propune să vadă „interiorul lucrurilor” sau să parvină la „ideile vii care au defrişat lumea”. [...]
În esenţă, formula autorului evocă poetica echinoxistă, cu tot cu rădăcinile ei blagiene.
Ca majoritatea poeţilor echinoxişti la debutul lor, Iustin Moraru scrie o poezie intelectuală, de rafinament şi demnitate în rostire, poezie a purităţilor, a căutării idealului, o poezie a metaforelor naturiste (floarea, copacul, pasărea), abordate şi în planul simbolic, al echivalenţelor pentru a sugera ordinea divină şi conduita etică exemplară, o poezie, în fine, care de regulă dizolvă „eul” într-un panteist anonimat cosmic. [...]
Rezistenţa la modă şi modele, vădită şi prin predominanţa etică a poemelor, face remarcabilă poezia lui Iustin Moraru în contextul literar de astăzi.

Dan Cristea

Cumpăraţi această carte acum şi aripa Marii Poezii vă va dezmierda sufletul.

 

SONGS ABOUT MY MOTHERLAND

This book is in Romanian. It is a collection of patriotic poems by the great Romanian poet, writer, and journalist Petre Ghelmez (1932–2001).

Această ediţie a cărţii este publicată special pentru românii din diaspora.
Citiţi cărţi în limba română! Veţi fi mai aproape de casă, de ţară.
Descărcaţi cartea pe telefonul sau laptop-ul Dumneavoastră și veți începe lectura imediat.

Cântece de ţară este un volum de poezii pregătit pentru publicare de către autor şi de către soţia lui, Elena Ghelmez, dar rămas în manuscris timp de 14 ani după dispariţia neaşteptată a autorului în 2001.

Petre Ghelmez a fost nu numai un mare scriitor, jurnalist şi om de cultură, ci şi un mare patriot. Sincera lui iubire de ţară se oglindeşte în opera sa, iar volumul de faţă este o dovadă în plus în acest sens.

Iată unul dintre poemele cuprinse în acest volum:

Nemuritoare fiinţă

Acum şi de-a pururi, nemuritoare fiinţă
E Patria! Aceasta mi-o spune polenul –
Strat blând, de aur văratec, peste lucruri punând.
O dulce şi grea biruinţă, în braţ şi-n privirea
Întoarsă, tot de la Patrie vine. O mai frumoasă
Lumină, pe fruntea noastră, nicicând nu ne-a pus
Coroană de lucrătoare, neostenite albine.

Nemuritoare e Patria –
Cum sângele izvorând din milenarele,
Necuprinsele neamului nostru grădine.

Om de om ne-am aprins, vis de vis,
Gând la gând, pe această gură de rai
Cu munţii rotaţi. Brazi şi luceferi, de pază vieţii,
Aici, în Carpaţi, cu ochiul, adâncă fântână,
Spre tainele lumii deschis. Ce necuprins! Ce comoară
De suflet, în sufletul Patriei arde! Punem ochiul
Pe ochiul ei şi vedem, prin ceas, mai departe.
Faptele tale, biruinţele tale de vis
Şi toate jertfele tale, Patrie, în sânge, pietre ni-s.

Stea lucrătoare e mâna – poduri zidind pe sub nori.
Rodnice – apele, purtând în cântecul lor – flori.
Biruitoare şi 'nalte, spre tine, ni-s, Patrie, punţile,
Incandescente-n lumină bolţile, porţile, frunţile…

Aici noi ne naştem şi ne petrecem, întru cuprindere – nunţile.

Să fii fără Patrie, aceasta fără mumă înseamnă să fii!
Mai eşti viu atunci printre vii?
Mai poţi umbla om întreg pe pământ?
Mai poţi să vorbeşti, să respiri?
Din iubirile tale, Patrie, cresc nepieritoarele noastre iubiri.
Lasă-ne, întru viaţă şi moarte să le fim logodnici şi miri!

Să plutim pe cântecul ciocârliei, pe cerul tău, rotitori trandafiri!

Cine are o Patrie – are în piept o inimă pururea vie.
Cine are o Patrie – duce în inima lui pururea soare.
Tu eşti Patria mea, tu eşti visul meu, viaţa mea, Românie!

Tâmpla mea – tâmpla ta este, pradă iubirilor nemuritoare. 

M-am grăbit să scriu această monografie, Petre Ghelmez: viaţa şi opera, ca un modest omagiu adus poetului Germinaţiilor, al Câmpiei de platină şi al Gloriei Lynxului, trecut în lumea umbrelor acum trei ani, într-un chip prea dramatic şi neaşteptat, atins de o boală care nu iartă. M-am grăbit şi din alte pricini. Cititorii de poezie adevărată, ca şi, mai în general, de literatură bună, se răresc pe zi ce trece, printre noi, printre cei mai tineri dintre noi. La drept vorbind, cu riscul de a fi acuzat de... conservatorism, sunt de părere că poezia şi proza românească actuală ar trebui să se reorienteze spre un prea necesar neoclasicism şi, de ce nu?, spre un neotradiţionalism, prezent cât se poate de clar în creaţia lui Petre Ghelmez, mai ales în ultimele sale volume, începând cu Paradisul atomic, apărut în chiar anul „revoluţiei“ din decembrie 1989, mai ales cu Gloria Lynxului (2001), Cvartet. Patru anotimpuri argheziene (1997) şi, cu deosebire în, Câmpia de platină (2002) şi Lebăda albă (2003). Poetul se dovedeşte a fi fost unul de prim rang printre şaptezecişti, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru şi Adrian Păunescu, în ceea ce a produs mai valoros acesta din urmă.

M-am grăbit, zic, pentru că, apropiindu-mă, cu prilejul rescrierii Istoriei literaturii într-o ediţie a doua, îndeajuns de revizuită şi adăugită, elaborată în toată libertatea, „problema Ghelmez“ m-a preocupat îndeaproape. Cu atât mai mult cu cât l-am cunoscut bine de tot pe Petre Ghelmez—Omul. Era, a fost, un fiu de ţărani din Câmpia dunăreană şi... română până în adâncul istoriei, care a accedat spectaculos în cultura înaltă, de carte, pe urmele unor Nichifor Crainic, Zaharia Stancu-poetul şi Marin Preda, extraordinarul autor al Moromeţilor, primul scriitor român care ne-a descoperit „poezia câmpiei“, cu toate că este vorba de un... prozator.

M-am grăbit, deci, şi pentru a încerca să nu las vălul uitării să se aştearnă peste realizările cu totul deosebite ale lui Petre Ghelmez – unul dintre cei mai destoinici editori de cărţi bune, unul dintre cei mai talentaţi scriitori, în versuri şi în proză, pentru copii, creatorul unei opere admirabile în toate privinţele. Vreau deci să-i ajut pe cititori să nu se lase sufocaţi sub noianul de tipărituri care ne-au potopit cu totul acum, ci să deschidă cărţile marelui autor Petre Ghelmez.

Nu am stat, în graba mea, să „scurm“ prin arhive, mai mult sau mai puţin inaccesibile, făcute să fie mai mult sau mai puţin suspecte, care sunt cauzele care au acţionat asupra spiritului lui Petre Ghelmez care, în ultimii ani de viaţă s-a simţit oarecum „marginalizat“ de proştii şi... snobii care zic că literatura nu are a face cu politica, dar ei, în tot ce întreprind sub ocrotitoarea libertate absolută a cuvântului, fac politică la toartă. N-am căutat să iscodesc, să „scurm“ după cine ştie ce dosare ale securităţii, ţinute secrete, multe „falsificate“, bănuiesc, spre a afla câte ceva neştiut de mine în legătură cu fostul director de edituri şi reviste. Am ţinut să mă aflu mereu în faţă cu omul şi opera sa. Restul nu mă interesa şi nu mă interesează câtuşi de puţin. Ar fi să cad într-un fel de istoric literar care face „poliţie“. Întotdeauna m-am ţinut pe poziţia maioresciană cum că literatura nu trebuie să aibă de-a face cu politica, deşi însuşi pontiful Junimii a făcut cu străşnicie politică, ştim bine. Iau într-adevăr în seamă spusa lui Octavian Goga, că până şi plantarea unei flori într-un ghiveci este un fel de... gest politic. Este o afirmaţie plină de tâlc... Mulţi scriitori români au dosare la securitate, în consecinţă. Dar, ca istorici literari, nu suntem cu necesitate obligaţi a păşi pe acest tărâm mai curând imund, fără o legătură directă cu ce avem noi de făcut.

Mi-a fost de ajuns să-mi dau seama ce s-a întâmplat în sufletul şi inima lui Petre Ghelmez, cercetându-i poeziile publicate în comunism, deloc oportunist-proletcultiste, cu cele scrise după eliberarea artei din cătuşele „comenzii sociale“. Ca şi mine, ca mulţi alţii, s-a bucurat şi el de libertatea totală a cuvântului vorbit şi scris. Cărţile lui, şi cele adresate oamenilor maturi, şi cele adresate copiilor – pe care mi s-a părut că le pândeşte, măcar un pic, şi absolut pe nedrept, uitarea – sunt o zestre cultural-artistică şi instructiv-educativă deosebit de preţioasă, trainică.

 Ion Rotaru

29 ianuarie 2004

 

©2019 GoogleSite Terms of ServicePrivacyDevelopersArtistsAbout Google|Location: United StatesLanguage: English
By purchasing this item, you are transacting with Google Payments and agreeing to the Google Payments Terms of Service and Privacy Notice.