Bhagavad Gita este cunoașterea a cinci adevăruri de bază și a relației fiecărui adevăr cu celălalt: Aceste cinci adevăruri sunt Krishna, sau Dumnezeu, sufletul individual, lumea materială, acțiunea în această lume și timpul. Gita explică lucid natura conștiinței, a sinelui și a universului. Este esența înțelepciunii spirituale a Indiei.
Bhagavad Gita, este o parte a celei de-a 5-a Veda (scrisă de Vedavyasa - străvechi sfânt indian) și epopeea indiană - Mahabharata. A fost povestită pentru prima dată în bătălia de la Kurukshetra, de către Domnul Krishna lui Arjun.
Bhagavad Gita, denumită și Gita, este o scriptură dharmică de 700 de versuri care face parte din vechea epopee sanscrită Mahabharata. Acest verset conține o conversație între prințul Pandava Arjuna și ghidul său Krishna pe o varietate de probleme filozofice.
Confruntat cu un război fratricid, un Arjuna disperat apelează la conducătorul său de car Krishna pentru sfaturi pe câmpul de luptă. Krishna, prin cursul Bhagavad Gita, îi transmite lui Arjuna înțelepciunea, calea către devotament și doctrina acțiunii dezinteresate. Bhagavad Gita susține esența și tradiția filozofică a Upanishad-urilor. Cu toate acestea, spre deosebire de monismul riguros al Upanishad-urilor, Bhagavad Gita integrează și dualismul și teismul.
Au fost scrise numeroase comentarii despre Bhagavad Gita cu opinii foarte diferite asupra elementelor esențiale, începând cu comentariul lui Adi Sankara despre Bhagavad Gita în secolul al VIII-lea e.n. Comentatorii văd decorul Bhagavad Gita pe un câmp de luptă ca o alegorie a luptelor etice și morale ale vieții umane. Apelul Bhagavad Gita la acțiune dezinteresată a inspirat mulți lideri ai mișcării de independență a Indiei, inclusiv Mohandas Karamchand Gandhi, care s-a referit la Bhagavad Gita drept „dicționarul său spiritual”.
S-au scris mai multe comentarii despre Gita decât despre orice alt text filozofic sau religios din istorie. Ca un clasic al înțelepciunii atemporale,
este principalul suport literar pentru cea mai veche cultură spirituală supraviețuitoare din lume – cea a civilizației vedice a Indiei. Nu numai că Gita a condus viața religioasă a multor secole de hinduși, dar, datorită influenței omniprezente a conceptelor religioase în civilizația vedica,
Gita a modelat și viața socială, etică, culturală și chiar politică a Indiei. Atestând acceptarea aproape universală de către India a Gita, practic fiecare cult sectar și școală de gândire hindusă, reprezentând un spectru vast de opinii religioase și filozofice,
acceptă Bhagavad-gita ca ghid summum bonum către adevărul spiritual. Prin urmare, Gita, mai mult decât orice altă sursă istorică unică, oferă o perspectivă pătrunzătoare asupra fundamentului metafizic și psihologic al culturii vedice din India, atât antică cât și contemporană.
भगवत् गीता
महाभारत युद्ध आरम्भ होने के ठीक पहल्गल्भ ीकृष्ण ने अर्जुन को जो उपदेश दिया वीगऍशह वो जो द्गीता के नाम से प्रसिद्ध है। यह महाभारत के भीष्मपर्व का अंग है। गीता में 18 अध्याय और 700 श्लोक हैं।[1]आ्याय और 700 श्लोक हैं।[1]आ्याय (आन 202) ग 5560 वर्ष पहले गीता जी का ज्ञान बोलय गीता गा गा गा गीता की गणना प्रस्थानत्रयी में की जीिमहिानत्रयी ें उपनिषद् और ब्रह्मसूत्र भी सम्मि।लमि्मसूत्र भी अतएव भारतीय परम्परा के अनुसार गीता सहा सहा ह ी है जो उपनिषद् और धर्मसूत्रों का है। उपनिषदों को गौ (गाय) और गीता को उसका गहुगहुहीता ा है। इसका तात्पर्य यह है कि उपनिषदों की ड़ीड़ीड़ीड़ी ड़ैि उपनिषदों विद्या थी, उसको गीता सर्वांश में स्र हारहाा ै।
„भगवद्गीता - एक महाकाव्य, जो मनुष्युष्यता वते वव्य य धर्म और जीवन के महत्वपूर्ण सिदीवन के महत्वपूर्ण सिद्धाव्धाद्धाद्धाो ितीय संग्रह है। इस ऐप में हिंदी मेदी मेदी मेंैगगेवगेप में प्रत्येक अध्याय के श्लोक, अर्जुन औ॰सष॰ ष॰ षक वाद, धर्म, ज्ञान, मोक्ष और आत्मा के अइे अइश्ष और आत्मा तथ्य, और उपदेश उपलब्ध हैं। इस ऐप मेेश नलं नयं न्ध ्प, योग, और प्रेम जैसे महत्वपूर्ण शदेमबोसे महत्वपूर्ण शबेमबोमबोसे यम से आपको अद्वितीय और गहराई से संे संबजिितीय और राप्त होगा। अब भगवद्गीता के उत्कृष्कृषेहशहहहह िंदी में अपने आँगन में प्राप्त करें।"
Ultima actualizare
29 ian. 2024
Cărți și lucrări de referință