Ancheta lui George Mureşan nu poate fi citită într-o singură cheie. Istoria sa fantasmagorică pare înşelător de convingătoare. Pseudo-geografia lui sună teribil de familiar.
Mureşan plăsmuieşte mitologia unui neam imaginar doar pentru a râde de ea. Din aburul fin al cuvintelor lui ia naştere un continent întreg, cu ţări, cu interese geopolitice, cu războaie, cu popoare, cu indivizi. Toţi au prezent şi trecut. Unii au şi viitor. Există cu adevărat? Nu tocmai. Singura certitudine este că acţiunea poveştii lui se întâmplă în ziua de azi. Dar unde se întâmplă şi, mai ales, cui?
Unele ficţiuni politice ne promit iluminarea sau ne oferă iluzia unor revoluţii la pliculeţ, altele demolează mituri sau idei preconcepute. Ancheta lui George Mureşan nu face parte dintre aceste categorii. Singurul sentiment pe care i-l oferă cititorului pe parcursul lecturii – pe cât de cert, pe atât de neaşteptat – este… dedublarea.