Poezia nu ar fi atat de frumoasa daca nu ar fi si utila. „Cui ii foloseste?“ ne intrebam. Raspunsul ni-l ofera in primul rand insusi poetul. El stie cel mai bine la ce ii foloseste poezia. Raspunsul ni-l va da si cititorul (doar daca va avea rabdarea sa imbrace haina simpla a celui ce citeste).
Poezia nu ar fi atat de frumoasa daca nu ar purta in sine amprenta sufletului poetului. In fiecare poezie se ascunde o calatorie a poetului, un zbor al sau, o inaltare sau o cadere, o plutire sau o confruntare. Fiecare poem e o noua tentativa de a invinge gravitatia insensibilitatii, artificialitatea cotidianului sau imaginea sterila a virtualului.
Cristian Dume, prin poezia tineretii lui, ne invita sa ne descoperim fiecare aripile si sa exersam zborul interior, pentru a intelege ca astfel vom descoperi plutirea – starea prin care, fara eforturi, simtim ca suntem mai aproape de cer.
Cuprins in ordine alfabetica
Am stiut, dar ai facut
Anul a trecut
As fi eu viu fara de Tine?
Autentic
Bilant
Cainta
Cainta inimii
Cand ai de gand?
Ce departe
Cina
Clara
Constatare
Cred ca a inviat!
Crucea Lui
Datornic Tie
De ce?
De vorba cu mama
Decembrie
Dedicare
Deznadejde
Dimineata
Doar El
Dragostea Lui
Elsa
Eterna
Ganduri de Craciun
Ianuarie
In Ajun
Infrant, dar traiesc
Intalnirea
Intrebari
Intrebari
Invitatie
La ce-ti folosesc azi?
Legamant
Loc de cinste
Lumanarea
Lupta vietii
Mai mult
Matematica mortii
Melancolie
Mitul zapezii
Multumesc
Naufragiu
No title
Noiembrie
Novembre
Nu fi nebuna, inima, nu azi!
Nu ucide, Doamne
Octombrie
Pacatul
Pacatul ca o rana
Pacaleala ca mod de viata
Paradoxurile lui Isus
Podul
Poet
Psalm
Psalmul caintei
Raisa
Regele durerii
Regina mea
Rugaciune fierbinte
Rutina
Salvare
Sara
Schimbare
Scrisoare
„Secrete“
Septembrie
Si, totusi, suntem trecatori
Sinceritatea
Soapta faptelor
Suntem datori
Te caut
Te zbati
Toamna, seara
Trece viata ca un zbor
Tu crezi
Tu sa fii tata!
Tu stii?
Viata
Cristian Dume s-a nascut in Oradea, Bihor, in 1996, ind al patrulea din cei cinci copii a familiei. Cristian Dume, prin poezia tineretii lui, ne invita sa ne descoperim fiecare aripile si sa exersam zborul interior, pentru a intelege ca astfel vom descoperi plutirea – starea prin care, fara eforturi, simtim ca suntem mai aproape de cer.