Povestea vieții mele - Casanova - Editura Nemira
About this ebook
Sunt inainte de orice un om liber. ”
Giacomo Casanova
Legendarul Casanova scrie cu pasiune intr-o epoca a pasiunilor: pentru cunoastere pentru experiment pentru arta. La Venetia la Paris si in toata Europa in castele in care se ascund domnite in piete si teatre spectacolul iubirii se joaca la infinit. Chinurile si deliciile lui Eros sunt in prim-plan. Povestea cavalerului cuceritor a străbătut secolele a fascinat milioane de cititori si a consolidat mitul seducatorului.
„Casanova este anti-Sade si anti-Don Juan. Placerea sa nu provine din dominare nici din sfidare. El cucereste si se lasa cucerit de femei.“
Libération
„Ce stim despre Casanova? Exact ce vrea el sa ne spuna cand ca un Homer al lui insusi isi incepe Iliada priapica pentru a-si retrai prin intermediul amintirilor viata. Este pe rand cleric violonist finantist cabalist spion francmason matematician chimist romancier bibliotecar si sarlatan faimos.
Amintirile sale ne poarta pretutindeni prin Europa de la Viena la Napoli sau Madrid de la Paris la Sankt Petersburg trecand prin Padova Londra si bineinteles Venetia. In prim plan sunt ducese servitoare literati pungasi inchizitori iezuiti. Dar apar si Volataire Rousseau Mozart imparateasa Rusiei Ludovic al XV-lea Frederic al Prusiei Cagliostro Lorenzo Da Ponte – caruia Casanova ii da o mana de ajutor la libretul lui Don Giovanni.
Cu o statura de Hercule (1 87 metri) simtindu-se la fel de bine in tripouri si la curtile regale el vrea mereu sa ocupe cel mai bun loc si isi atribuie cu de la sine putere un nume respectabil: cavalerul de Seingalt. Ignora remuscarile angoasa morala publica pasiunile nefericite.
Ce-l pasioneaza pe falsul cavaler? Totul. Obisnuieste sa manance cu pofta - mai ales carne de vanat ficat de anghila stridii ghimbir – si ii place sampania. Il gasim adesea la Venetia unde pune la punct un procedeu bizar pentru vopsirea matasii dar si in preajma Ecaterinei a II-a careia ii propune sa adopte calendarul gregorian. Apoi la Paris unde inventeaza o loterie regala menita sa salveze finantele franceze. Calatoreste de colo-colo fara incetare. Pretutindeni se distreaza observa farmeca ii insala pe vanitosi ii usureaza de bani pe avari ii escrocheaza pe naivi – reuseste sa o convinga pe marchiza de Urfé ca in schimbul unei sume consistente o va face sa renasca in corpul unui barbat. Care e morala sa? Nu are. Insa ramane fidel Venetiei punctul fix al geografiei sale mentale.
Intr-o vreme in care Rousseau inventeaza sentimentalismul si Goethe melancolia Casanova asaza lucrurile la locul lor pamantean.“
Le Point
„Casanova pe care Barbey d'Aurevilly il numea «un faun in ciorapi de matase» este un povestitor fara pereche. Povestea vietii mele se citeste ca o enciclopedie intima si hoinara a Secolului Luminilor. Ba mai mult: ai senzatia ca asculti o conversatie picaresca. Asternandu-si amintirile pe hartie Casanova isi retraieste viata cu placerea malitioasa de a-l lua pe cititor drept martor fiindca vrea ca intotdeauna sa seduca. O asumare a efemerului si a frivolitatii intr-o lume dominata de bani si de patima castigului. Totul se traduce in ducati franci livre si techini. Asadar Casanova este cu adevarat contemporanul nostru.“
Le Figaro
„Il credeam un seducator usuratic un aventurier in dantele fascinant dar nu un tip cumsecade. Acum il descoperim drept unul dintre cei mai cultivati oameni ai epocii sale un erudit cu o curiozitate nepotolita un minunat scriitor. Putini autori au cunoscut precum Casanova un dublu destin: sa dobandeasca gloria literara si sa devina o figura mitica. Multa vreme Casanova scriitorul s-a pierdut in spatele personajului sau. Creatia l-a pus in umbra pe creator. Insa zecile sale de aventuri prin toata Europa savanta si libertina povestite cu un simt teatral al dialogului si al suspansului au trezit admiratia scriitorilor (Balzac Stendhal Zola) care au inteles primii ca Giacomo Casanova era unul de-al lor. Casanova n-a incetat niciodata sa-i faca pe oameni sa viseze sa agaseze sa trezeasca invidia sau gelozia uneori dispretul cateodata prejudecatile dar niciodata indiferenta. Caci dupa cum spunea unul dintre biografii sai universul n-a mai inventat de atunci o figura mai fantastica si mai vie decat a sa.“
magazine-litteraire.com
