Michelangelo, ca Či Leonardo, a fost un om cu multe talente; sculptor, arhitect, pictor Či poet, el a realizat apoteoza miČcÄrii musculare, care pentru el era manifestarea fizicÄ a pasiunii. Či-a modelat arta desenului, a ÃŪndoit-o, a rÄsucit-o Či a ÃŪntins-o pÃĒnÄ la limitele extreme ale posibilitÄČilor. Nu existÄ peisaje ÃŪn pictura lui Michelangelo. Toate emoČiile, toate pasiunile, toate gÃĒndurile umanitÄČii erau personificate ÃŪn ochii lui ÃŪn trupurile goale ale bÄrbaČilor Či femeilor. Rareori ÃŪČi concepea formele umane ÃŪn atitudini de imobilitate sau de repaus. Michelangelo a devenit pictor pentru a putea exprima ÃŪntr-un material mai maleabil ceea ce simČea sufletul sÄu titanesc, ceea ce imaginaČia sa de sculptor vedea, dar ceea ce sculptura ÃŪi refuza. Astfel, acest admirabil sculptor a devenit creatorul, la Vatican, al celui mai liric Či epic decor vÄzut vreodatÄ: Capela SixtinÄ. Profuzia invenČiei sale este rÄspÃĒnditÄ pe aceastÄ vastÄ suprafaČÄ de peste 900 de metri pÄtraČi. ExistÄ 343 de figuri principale de o varietate prodigioasÄ de expresie, multe de dimensiuni colosale, la care se adaugÄ un numÄr mare de figuri secundare introduse pentru efect decorativ. Creatorul acestui vast proiect avea doar treizeci Či patru de ani cÃĒnd Či-a ÃŪnceput lucrarea. Michelangelo ne obligÄ sÄ ne extindem concepČia despre frumos. Pentru greci, era vorba de perfecČiunea fizicÄ; dar lui Michelangelo nu-i pÄsa prea mult de frumuseČea fizicÄ, cu excepČia cÃĒtorva cazuri, cum ar fi pictura lui Adam de pe tavanul Sixtinei Či sculpturile sale din Pietà . DeČi stÄpÃĒn pe anatomie Či pe legile compoziČiei, a ÃŪndrÄznit sÄ le ignore pe amÃĒndouÄ, dacÄ era necesar pentru a-Či exprima concepČia: sÄ exagereze muČchii figurilor sale Či chiar sÄ le punÄ ÃŪn poziČii pe care corpul uman nu Či le putea asuma ÃŪn mod natural. Ãn ultima sa picturÄ, Judecata de Apoi de pe peretele din capÄtul Sistinei, Či-a revÄrsat sufletul ca un torent. Michelangelo a fost primul care a fÄcut ca forma umanÄ sÄ exprime o varietate de emoČii. Ãn mÃĒinile sale, emoČia a devenit un instrument pe care a cÃĒntat, extrÄgÃĒnd teme Či armonii de o varietate infinitÄ. Figurile sale ne poartÄ imaginaČia mult dincolo de semnificaČia personalÄ a numelor care le sunt ataČate.