معلومات عن هذا الكتاب الإلكتروني
POVESTEA DIN SPATELE CĂRȚII
Mi-a fost foarte greu să scriu această carte. Am retrăit toate stările din acea perioadă, anxietatea, durerea, frica.
Dincolo de titlul care pare fatalist şi de începutul foarte “greu” şi emoţional, cartea este în esenţă un manifest al celor care pot face o schimbare. Faptul că o bătălie e pierdută de dinainte, nu înseamnă că nu trebuie să lupţi. Trebuie să lupţi până la capăt cu toate resursele de care dispui.
Şi fiecare luptă care se duce, fiecare tragedie care se repetă, duc la un prezent mai bogat în resurse. După orice bătălie pierdută se naşte întrebarea “ce pot să fac în continuare?”. Sau “cum pot să lupt în continuare”.
Mama mea a luptat până în ultima clipă. Şi am avut victorii punctuale. Multe. Deşi doctorii nu îi dădeau mai mult de câteva luni, a durat aproape doi ani. Doi ani care contează imens pentru toţi. Am putut să râd alături de ea, să plâng alături de ea, să mă bucur de ea. Să fac fiecare clipă să conteze un pic mai mult
Am luptat cu boala asta cu fiecare celulă a corpului meu. Am cedat de multe ori. Apoi am luat-o de la capăt. Şi adevărul mi-e martor: nimeni nu spune povestea. Povestea REALĂ. Nimeni nu spune cât de important este să lupţi în această bătălie care PARE de dinainte pierdută. Şi nimeni nu spune cum se va desfăşura această bătălie.
