După cum era firesc, cea mai mare parte a cărții se concentrează în jurul figurii emblematice a lui J. Edgar Hoover, cel care a condus Biroul aproape jumătate de veac. Hoover a fost și este un personaj controversat, chiar demonizat de-a lungul timpului, în principal din cauza metodelor neortodoxe de investigație – cum ar fi plantarea de microfoane, interceptarea convorbirilor telefonice, intrările prin efracție, detențiile ilegale –, de care FBI-ul abuza în numele securității naționale. Deși nu sare în apărarea sa, autorul spune că el nu a fost un „monstru“, ci mai degrabă un „Machiavelli american“, cu siguranță un maestru al manipulării opiniei publice, care a luptat cu ardoare împotriva comunismului și a terorismului.