Apiterapia: Sănătate şi vindecare de la albine

Kemal Çelik · H. Fatih Aşgun

May 2020 · Tudás Alapítvány

Tungkol sa ebook na ito

Apiterapia, sau “Terapia cu albine” (din limba latină apis, care semnifică albină), reprezintă utilizarea medicinală a produselor realizate de albinele melifere. Produsele albinelor melifere includ mierea, polenul, ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și veninul de albine. Câteva dintre afecțiunile tratate sunt: scleroză în plăci, artrită, plăgi, dureri, gută, zona zoster, arsuri, tendonită și infecții. Marii filozofi și medici, cum ar fi Aristotel și Hipocrate, erau fascinați de sârguincioasele albine. Aceștia le-au închis în stupi pentru a le studia comunitățile complexe și a recolta mierea pentru consumul propriu. O utilizare permanentă a mierii (înregistrată chiar din anul 2500 îH și până în prezent) este tratarea plăgilor și arsurilor pielii. Vechii egipteni utilizau mierea în multe medicamente diferite dar, un anumit document transmite instrucțiuni pentru punerea mierii direct pe partea afectată a corpului și împachetarea acesteia cu o bucată de material sub forma unui bandaj. Acest tratament era utilizat, de obicei, pentru plăgile deschise, tăieturi, arsuri sau ulcerații și, se presupune, ajuta la uscarea și vindecarea mulțumitoare a pielii deoarece mierea ar fi constituit o barieră împotriva infecțiilor. Plaga s-ar fi vindecat, de asemenea, lăsând o cicatrice mică. Un număr de proprietăți inerente mierii ar putea contribui la capacitatea sa de a lupta împotriva infecțiilor și de a promova vindecarea. Conținutul său mare de zahăr permite extragerea infecției și fluidelor din plăgi prin intermediul unui proces numit “osmoză”. Mierea împiedică dezvoltarea bacteriilor prin pH-ul său acid și prin activitatea unei enzime care produce cantități mici de apă oxigenată. Capacitatea sa de a păstra zona din jurul unei plăgi umedă și protejată promovează vindecarea și împiedică formarea cicatricilor. De asemenea, mierea conține componente din anumite plante utilizate de albine la producerea sa și, se speculează, unele dintre aceste componente ar putea îmbunătăți efectele sale antibacteriene și de vindecare a plăgilor. Procesul de pasteurizare utilizat pentru sterilizarea mierii comercializate distruge enzimele implicate în producerea apei oxigenate, astfel încât respectivele tipuri de miere sunt mai puțin antibacteriene și nu au niciun beneficiu medical.